PROIECT DIDACTIC
Disciplina: Limba şi
literatura română
Data: 02.05.2011
Clasa: a X-a I,
Grup Şcolar Constantin Brâncoveanu – Târgovişte
Profesor: Alecu Anda Ligia
Titlul lecţiei: Analiza literară a textului liric. Text suport: Emoţie de toamnă.
Tipul lecţiei: - formare de priceperi şi
deprinderi
Scopul lecţiei: - formarea priceperilor şi a deprinderilor de
interpretare a textului literar liric
Competenţe generale:
1. Utilizarea
corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea
modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare
Competenţe
specifice:
1.1.
Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în
receptarea diferitelor tipuri de texte
2.3.
Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul
poetic
2.4.
Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor
literare studiate
Obiective operaţionale:
n O 1 – să identifice secvenţele lirice care compun
poezia;
n O 2 – să
recunoască imaginile poetice care sugerează planul iubirii şi al naturii;
n O 3 – să explice sensul polisemantic al unor
cuvinte;
n O 4 – să identifice mărci lexico-gramaticale ale
prezenţei eului liric în text;
n O 5 – să identifice
figuri de stil şi imagini artistice;
n O 6 –să
analizeze valoarea sentimentelor pe care le trăiesc cei doi îndrăgostiţi;
n O 7 – să îşi exprime, oral şi în scris, opiniile,
sentimentele şi atitudinile.
a) Obiective afective:
n
-să adopte o atitudine pozitivă
faţă de lectură;
n
-să interiorizeze valorile
spirituale transmise de textul literar;
n
-să
conştientizeze rolul mijloacelor de expresivitate din textul liric;
n -să
aprecieze importanţa literaturii în educarea gustului estetic la nivel
cultural;
b) Obiective psihomotorii:
n
-să automatizeze respectarea schemei
de analiză a textului liric;
n
- să automatizeze metodele
eficiente propuse;
n
-să-şi formeze gândirea autonomă,
reflexivă şi critică prin lectura textului;
n
-să selecteze din textul
literar, pasajele semnificative folosite ca argumente care să susţină unele
afirmaţii.
STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:
-conversaţia euristică
-
expunerea elevului
-
lectura selectivă
- analiza de text
-exemplul
-dezbaterea
-metoda cadranelor
-treptele devenirii
-cavalcada expresivă
- acvariul sentimentelor
-cvintetul
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
-fişe de lucru
-volumul autorului (textul
literar)
-manualul (studiul
textului-suport)
-videoproiector
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII
ELEVILOR:
-
activitate frontală
-activitate individuală
METODE DE EVALUARE:
- observarea sistematică a
elevilor
-chestionarea orală
-verificarea
frontală
CAPACITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
- clasa de elevi, grup omogen
(ritmuri de învăţare apropiate)
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI: sala de clasă
SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE
1. Momentul organizatoric :
Consemnarea elevilor absenţi şi crearea atmosferei
propice desfăşurării lecţiei.
*Se distribuie mapele cu fişe de lucru.
(Anexa 1)
2. Captarea atenţiei şi asigurarea momentului afectiv:
Se ascultă melodia
interpretată de Nicu Alifantis pe versurile lui Nichita Stănescu.
3. Reactualizarea structurilor anterior învăţate:
Prin activitate frontală se poartă o discuţie cu
elevii despre felul în care receptează ei poezia. Sunt întrebaţi dacă le place
sau nu să citească poezie şi de ce sau dacă au scris ei înşişi poezii cu
diferite ocazii. În cazul în care au scris, sunt rugaţi să mărturisească ce
greutăţi au întâmpinat.
4. Anunţarea subiectului lecţiei şi enunţarea obiectivelor:
n
Se comunică şi se afişează
titlul lecţiei: Analiza literară a
textului liric – text suport:
Emoţie
de toamnă.
*Se va urmări atingerea tuturor obiectivelor
pe tot parcursul lecţiei.
5. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării:
(cu ajutorul metodelor
eficiente de descifrare a textului liric)
n
-textul poeziei este
prezentat în Power Point;
n
-li se comunică elevilor
când a apărut poezia, unde a apărut-volumul (metoda explozia stelară);
n
-se discută frontal
structura poeziei, elevii fiind apreciaţi de fiecare dată când aduc
interpretări originale ale textului;
n
-se notează idei
importante care ajută la înţelegerea textului: identificarea elementelor din
lumea reală, precizarea elementelor vegetalului, realizarea unor enunţuri care
să releve polisemantismul cuvântului toamnă(metoda
cadranelor);
n
-se identifică mărcile
eului liric (treptele devenirii);
n
-se stabileşte rima şi
măsura versurilor;
n
-se extrag din text figuri
de stil şi imagini artistice (cavalcada expresivă);
n
-se analizează
sentimentele transmise (acvariul sentimentelor)
Elevii
lucrează pe fişă. (Anexa 1)
6. Atingerea
performanţei şi asigurarea feed-back-ului:
n -elevii vor lucra individual realizând un
cvintet cu respectarea unor reguli prestabilite şi selectând cuvinte dintr-o
listă dată;
n -aprecierea finală a activităţii elevilor se
face prin evaluare.
n
-se cere
elevilor să facă aprecieri referitoare la modul în care s-a
desfăşurat ora de curs.
7. Asigurarea
retenţiei şi a transferului:
n
Profesorul prezintă elevilor tema pentru acasă:
(Anexa 2)
Alcătuiţi
un eseu în care să motivaţi faptul că poezia Emoţie de toamnă de
Nichita Stănescu aparţine genului liric.
În redactarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
-precizarea a două
caracteristici ale genului liric;
-exemplificarea
acestor caracteristici, pe baza textului;
-evidenţierea rolului
mijloacelor artistice în sugerarea toamnei iubirii;
-exprimarea unei opinii
despre semnificaţiile textului sau despre mesajul acestuia.
8. Evaluarea rezultatelor:
Profesorul face aprecieri
verbale, notează intervenţiile cele mai reuşite. Elevii vor aprecia şi ei
răspunsurile colegilor.
9. Evaluarea lecţiei:
Se fac aprecieri asupra
calităţii răspunsurilor elevilor şi asupra participării lor la lecţie. Elevii
îşi spun părerea asupra formei de organizare a activităţii.
ANEXA 1
1.
EXPLOZIA STELARĂ
Încadrarea în operă / în etapa
de creaţie / în volum:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
2. METODA CADRANELOR
Elemente din lumea
reală:……………………………………………………………………
Elementele
vegetalului……………………………………………………………………….
Versul
indicat…………………………………………………………………………………
Enunţuri care
ilustrează polisemia cuvântului toamnă
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
3.
TREPTELE DEVENIRII
EUL LIRIC – mărci
lexico-gramaticale pronominale de pers. I……………………………..
-
mărci lexico-gramaticale
verbale de pers. I…………………………………...
4. CAVALCADA EXPRESIVĂ
Figuri de stil:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Imagini artistice:
Vizuale:………………………………………………………………………………………
Auditive:……………………………………………………………………………………..
5. NIVELUL
PROZODIC ŞI DE VERSIFICAŢIE
-structura stofică……………………………………………………………………………...
-rima………………………………………………………………………………………….
-măsura versurilor……………………………………………………………………………
6. ACVARIUL SENTIMENTELOR
Alegere şi justificare sentimentului:
regret, frică, însingurare, admiraţie, dragoste, regret etc
………………………………………………………………………………………………..
7. CVINTET
……………
…………… …………..
…………… ………….. …………..
…………… ………….. ………….. ………….
……………
ANEXA 2
TEMA
PENTRU ACASĂ
Alcătuiţi un eseu în care să motivaţi faptul că poezia
Emoţie
de toamnă de Nichita Stănescu
aparţine genului liric. În redactarea eseului vei avea în vedere următoarele
repere:
-precizarea a două caracteristici ale genului liric;
-exemplificarea acestor caracteristici,
pe baza textului;
-evidenţierea rolului mijloacelor artistice în sugerarea toamnei
iubirii;
-exprimarea unei opinii despre semnificaţiile textului sau
despre mesajul acestuia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu